Metode de cercetare a pietei
Cercetarile de piata sunt principalul tip de activitate prin care o firma obtine date specifice sistemului ei informational de marketing si include acele investigatii, colectari de date si analize realizate prin aplicarea metodelor si procedeelor stiintifice, in vederea procurarii informatiilor destinate rezolvarii problemelor de marketing.
Tehnicile de cercetare provin din discipline diverse, cum sunt: matematica, statistica, cibernetica, analiza economica, psihologia, sociologia, cercetarile oparationale, demografia stc..
Sondajul de piață
Termenul de sondaj desemneaza o cercetare partiala al carei scop este ca pe baza rezulatelor obtinute de la un esantion riguros prelevat sa se estimeze parametrii populatiei totale, pe baza principiilor teoriei probabilitatilor, statisticii matematice si a legii numerelor mari. Aceasta definitie cuprinde cele doua concepte fundamentale ale teoriei sondajului, si anume: populatie si esantion. Populatia reprezinta totalitatea unitatilor simple sau complexe care fac obiectul cercetarii prin sondaj, deci nu se refera la indivizi, obiecte sau evenimente, ci la observatiile care pot fi facute cu privire la acestea. Esantionul reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale.
Sondajele sunt esentiale in prospectarea pietei, studiile de piata constituin intr-o mare proportie aplicatii ale acestora. Totodata, sondajele sunt utilizate si in cadrul fundamentarii strategiilor de marketing prin efectuarea unor pretestari sau testari, care sunt foarte necesare, de exemplu, in lansarea unui produs nou.
Principalele tipuri de sondaje aleatoare sunt: sondajul simplu, sondajul stratificat, sondajul de serii, sondajul secvential si sondajul in trepte.
Sondajul simplu aleator
Sondajul sau selectia statistica este o metoda partiala de observare statistica, din ce in ce mai larg utilizata in cercetarile statistice moderne. Sondajul se foloseste pentru a inlocui o observare totala, de mare amploare, mai dificil de realizat, care presupune angajarea unor cheltuieli ridicate de resurse materiale, financiare si umane.
Avantajele cercetarii statistice prin sondaj, opusa unei cercetari statistice totale, sunt incontestabile. Principalul avantaj al metodei sondajului statistic consta in faptul ca aceasta metoda este aplicabila in toate cazurile in care se urmareste realizarea unei economii de resurse banesti, de munca si de timp care, in ultima instanta, inseamna tot economie de bani, pentru obtinerea unui volum de informatii necesar si suficient, cu un grad de exactitate acceptabil.
Un alt avantaj al utilizarii sondajului statistic este faptul ca programul cercetarii poate sa fie mai amplu, iar informatiile detaliate pot fi culese doar de la unitatile statistice selectate in esantion. Acest lucru permite o caracterizare mai profunda a fenomenelor studiate. De asemenea, in etapa de culegere a datelor se poate folosi un personal de calificare superioara, ceea ce poate dermina reducerea erorilor de observare. Nu in ultimul rand, trebuie subliniat faptul ca sondajul statistic devine absolut necesar si imperativ atunci cand prin cercetarea statistica se distrug unitatile statistice supuse analizei, ca de pilda in controlul statistic al calitatii productiei, la verificarea calitatilor organoleptice ale produselor. Totodata, sondajul statistic poate fi utilizat pentru verificarea programului unei observari totale si pentru verificarea si testarea unei ipoteze statistice.
Desi avantajele esantionarii sunt evidente, in contrapartida exista intotdeauna o incertitudine referitoare la posibilitatea extrapolarii corecte a indicatorilor la intreaga populatie. Parasind terenul certitudinii si intrand in cel al probabilitatilor nu vom fi niciodata 100% siguri ca esantionul selectat oglindeste perfect situatia din colectivitatea generala. Daca se respecta, insa, anumite reguli in privinta procedeului de selectie aleatoare si in privinta marimii esantionului, se poate garanta, cu un anumit nivel prestabilit de confidenta, reprezentativitatea esantionului. Folosirea selectiei aleatoare, in care fiecare unitate statistica din colectivitatea generala are sansa calculabila si diferita de zero sa fie selectionata in esantion, permite calcularea marimii erorii si stabilirea prealabila a acestei marimi.
Datorita tuturor acestor avantaje, cercetarea statistica prin sondaj este utilizata in domenii diverse: analiza macroeconomica, demografie, agricultura, comert, anchete sociale etc.