Cartea de vizită este un element prin care se stabilește o relație de afaceri și, într-un mediu de afaceri din ce in ce mai competitiv, prima impresie contează foarte mult mult. Aceasta este un accesoriu indispensabil în afaceri.
Videoclipul "Cum se realizează CARTEA DE VIZITĂ?" a fost realizat cu scopul formării priceperilor și deprinderilor de redactare a unei cărți de vizită în www.canva.com .
Acest videoclip se adresează elevilor de la clasa a XII-a, domeniul ECONOMIC. Scopul urmărit este acela de formare de priceperi și deprinderi de redactare a unei invitații pentru un eveniment, folosind www.canva.com.
Materialul propus presupune utilizarea www.canva.com în scop didactic pentru realizarea diverselor materiale publicitare, utilizând telefonul mobil. Puteți găsi peste 50.000 de șabloane gata de utilizat pentru diverse proiecte.
Experimentele de marketing au început să fie utilizate destul de mult în cercetările de marketing în ultimii 10 ani . Ele reprezintă o metodă importantă de culegere a informaţiilor ce presupune utilizarea uneia sau mai multor variabile, cu scopul identificării relaţiilor de cauzalitate dintre ele. .
Experimentul de marketing reprezintă acea modalitate de cercetare prin care variaţia uneia sau mai multor variabile explicative (independente ) este controlată de persoana care are calitatea de cercetător, după care se măsoară efectul direct asupra variabilei explicate sau dependente .
Componentele de bază ale unui experiment de marketing sunt:
Din punct de vedere etimologic, cuvântul simulare provine de la cuvântul latinesc simulatio, adică capacitatea de a reproduce, reprezenta sau imita ceva.
Simularea este acea tehnică de realizare a experimentelor de marketing asistate de computer presupunând implicarea și construirea unor modele matematice si logice care descriu comportarea în mai multe momente al unei părți de sistem sau al unui sistem real de-a lungul unei perioade mari de timp.
Obiectivele simulării fenomenelor de marketing pot fi:
-determinarea formei functionale de exprimare a legăturii dintre fenomenele cercetate;
-testarea în diferite momente a diferitelor căi de acțiune care nu pot fi formulate în cadrul unui model în mod explicit ;
-determinarea pentru valorile endogene a valorilor optime sau suboptime e;
-studierea tuturor proceselor de tranziție ce au apărut între diferitele fenomene de marketing;
-realizarea unor teste de sensitivitate;
-structurarea problemei investigate si fundamentarea alternativelor identificate și propuse pentru rezolvarea acesteia.
Avantajele utilizării simulării sunt:
-ofera o imagine de condensare a timpului la momentul prezent prin simularea unor stari viitoare ale unor activitati de marketing;
- permite cercetatorului o abordare mai realistă prin încercări repetate a soluționarii unei probleme;
-este mai fezabilă decât alte modele;
-permite utilizarea unui număr mare de variabile;
-presupune economii de timp;
-poate fi aplicată la o gamă diversă de fenomene;
-presupune utilizarea unor produse software relativ ușor de implementat.
Ancheta reprezintă o metodă de culegere a datelor prin intermediul chestionării orale sau în scris a subiecţilor cuprinşi într-un eşantion reprezentativ. Culegerea informaţiilor prin anchetă este o operaţiune complexă, costisitoare şi expusă riscului de a introduce erori: ea presupune elaborarea de chestionare, alegerea eşantionului, antrenarea...
Cercetarile de piata sunt principalul tip de activitate prin care o firma obtine date specifice sistemului ei informational de marketing si include acele investigatii, colectari de date si analize realizate prin aplicarea metodelor si procedeelor stiintifice, in vederea procurarii informatiilor destinate rezolvarii problemelor de marketing.
Precizia unei estimatii se exprima, plecand de la dispersia estimatorului. Prin intermediul stratificarii avem siguranta ca diferitele tipuri, straturi vor fi reprezentate in esantion, reducand astfel jocul sansei asupra compozitiei sondajului. Daca alegem o esantionare aleatoare simpla in colectivitati ce contin straturi, grupuri usor si clar de identificat, fiecare segment ori strat poate fi suprareprezentat sau subreprezentat in esantion comparativ cu colectivitatea generala. Acest fapt poate genera erori de reprezentativitate suplimentare, care pot fi evitate prin stratificare. Variatia intre straturi nu influenteaza, in cazul selectiei stratificate, eroarea medie de reprezentativitate, deoarece aceasta variatie este precis reflectata in esantion.
In cazul sondajului stratificat, esantionul se divide in subesantioane, iar procedeele de prelevare aleatoare se aplica pe rand in toate grupele populatiei totale.
Ancheta personală reprezintă cea mai răspândită formă de ancheta. Ea presupune completarea unui chestionar personal la locuinţa sau la locul de muncă al respondentului. Prin intermediul acestui tip de anchetă se obţine un control excelent asupra respondentului, însă presupune şi costuri foarte ridicate.
Anchetele la domiciliu au loc de obicei fără programare prealabilă, în special seara, la sfârşit de săptămână. Este ales acest interval orar pentru că în atunci se majoritatea persoanelor sunt acasă, se întorc de la serviciu sau de la şcoală. Dacă totuşi persoana căutată nu este găsită acasă la prim vizită, se pot admite până la trei reveniri după prima vizită. Este recomandabil ca atunci când se realizează interviul, acesta să aibă loc în casă, aşezat la masă.
Anchetele realizate în birouri (anchetele de afaceri) sunt administrate cu o programare anterioară a vizitei. Chestionarele administrate pot fi mult mai lungi, mai complexe, iar timpul de interviu poate depăşi o oră.
Avantajele acestui tip de anchetă ţin în special de calitatea eşantionului, care poate fi atent controlată prin faptul că se cunosc exact subiecţii aleşi.
Marele dezavantaje însă sunt timpul mare de realizare şi costul foarte ridicat. În costuri sunt incluse cheltuielile de deplasare ale operatorilor, precum şi materialele ajutătoare: genţi, calendare, pixuri, agende, brichete, bilete de spectacol sau de tombolă.
Ancheta prin corespondenţă sau poștă implică circuitul poştal dus-întors al chestionarului de anchetă. Este recomandată în situaţia culegerii datelor provenind de la un eşantion de consumatori sau utilizatori dispersaţi pe o arie geografică mare. Dezavantajul cel mai mare al acestei metode ține de rata de răspuns foarte scăzută a chestionarelor care se întorc la bază, iar avantajul cel mai important este costul redus. Printre alte dezavantaje menţionăm că acest tip de anchetă nu poate controla respectarea unei limite precise de timp, au o rată mică de răspuns, nu permit controlul cercetătorilor asupra respondentului, există şi posibilitatea ca răspunsurile să fie date de altă persoană (de exemplu, secretara sau asistentul)2. Printre avantaje, putem enumera costul mic, evită subiectivitatea operatorului de interviu, conţin întrebări ce acoperă o gamă largă de probleme.
Cercetătorii neexperimentaţi consideră ancheta poştală ca
fiind ieftină şi uşor abordabilă, pentru că nu este nevoie de operatori de
interviu.
După această etapă, urmează trimiterea efectivă a chestionarului, însoţit de o scrisoare de mulţumire, şi a unui plic autoadresat şi timbrat, pentru reexpedierea chestionarului completat. Serviciile poştale "CR" şi cele de tip "INFADRES", furnizate de Poşta Română, facilitează mult acest demers.
Literatura de specialitate semnalează faptul că trimiterea unei "atenţii" - care poate fi şi o bancnotă de valoare modică - creşte rata răspunsurilor cu 10%.
Scrisoarea de mulţumire rezolvă genul de probleme şi atinge tipul de obiective descrise în lista următoare:
a. Personalizarea comunicării
b. Solicitarea unui favor
c. Importanţa proiectului şi scopul său
d. Importanţa respondentului
e. Importanţa răspunsurilor furnizate
f. Avantajele obţinute de respondent în urma cercetării
g. Indicarea existenţei plicului autoadresat pentru răspuns
h. Modul în care a fost selectat respondentul
i. Garantarea confidenţialităţii şi a anonimatului
j. Oferta de a transmite un raport cu rezultatele cercetării
k. Nota de urgenţă
l. Descrierea şi scopul "atenţiei"
Aspectul chestionarului prezintă o mare importanţă în anchetele poştale. Cele "frumoase" și "aerisite" obţin răspunsuri mai bune. Pentru subiecţii care nu răspund în intervalul solicitat (două săptămâni, de regulă), se pot face şi două - trei expediţii ulterioare, pentru a-i încuraja să răspundă.
Un excelent suport de administrare a anchetelor poştale
este discheta. În acest caz, chestionarul nu mai este de tip pix şi hârtie, ci
ia forma unui fişier pe o dischetă transmisă în plic către respondenţi. Ei
completează chestionarul pe propriul computer şi transmit discheta la operator.
Anchetele telefonice presupun intervievarea subiecţilor anchetaţi prin intermediul telefonului fix sau mobil . Ele au devenit mul mai populare în prezent. Faptul că persoana care sună este anonimă poate "forţa" sinceritatea răspunsurilor, deşi lipsa legăturilor vizuale şi a limbajului trupului împiedică colectarea unui feed-back calitativ3. (3 David Stokes, Marketing, third edition, Continuum, 2002 ).
Avantajele acestei tehnici sunt rapiditatea completării chestionarului, costuri scăzute şi o rată de răspuns ridicată. De asemenea, permite cercetătorului să controleze procesul de culegere a datelor. Un mare dezavantaj ar fi acela că respondentul suspectează că va fi supus unei nedorite pledoarii pentru vânzare. Un alt inconvenient al că lista cu numerele de telefon poate fi depăşită.
Utilizarea metodelor electronice de comunicaţii pentru colectarea datelor este din ce în ce mai folosită. Datele cerute de anchetă pot fi colectate prin e-mail de la adresele deja cunoscute, sau, în mod mai pasiv, prin trimiterea unui web-site care solicită vizitatorilor să furnizeze în mod voluntar informaţii. Acest tip de anchetă este utilizat în combinaţie cu alte metode de contact. De exemplu, acordul privind completarea chestionarului poate fi făcută telefonic sau prin poştă, iar chestionarul este trimis şi completat electronic.
Acest tip de anchetă are dezavantajul că lista adreselor persoanelor disponibile este limitată.
Orice anchetă, oricare ar fi tipul său, presupune rezolvarea a trei probleme principale: stabilirea eşantionului, elaborarea chestionarului şi administrarea lui în vederea colectării datelor.
MASURAREA reprezinta procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate. Instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea poarta denumirea de scala. Activitatea de construire a scalelor se numeste scalare.
In elaborarea unei scale sunt obligatorii doua cerinte:
-sa fie inteligibila de catre subiectii de la care se culeg informatiile
-sa discrimineze (diferentieze) rimele de intensitate ale proprietatilor obiectului sau fenomenului cercetat.
Scalele pot fi:
- unidimensionale - cand se masoara o caracteristica sau proprietate a obiectului sau fenomenului cercetat
- multifunctionale - atunci cand se masoara simultan mai multe caracteristici sau proprietati.
Se pot utilize patru tipuri de scale:
1.nominale (nemetrice(neparametrice))
2.ordinale (nemetrice)
3.internal (metrice(parametrice))
4.proportionale (metrice)
Scala - clasificare:
Ex: cercetarea atitudunii populatiei fata de un produs existent poate conduce la clasificarea indivizilor cercetati in :
1. indivizi cu atitudine favorabila
2. indivizi cu atitudine nefavorabila indivizi nedecisi.
In construirea unei scale nominale trebuie umarit ca in calsificarea propusa sa se prinda toate grupele posibile. Totodata se impune ca grupele sa se excluda reciproc din punctul de vedere al proprietatii scalate.
ex: Aranjarea marcilor de bauturi racoritoare in functie de calitate:
Dupa aceea se face o analiza in care se satbilesc acte persoane au plasa fiecare marca pe un anumit loc
3.Scala interval se bazeaza pe utilizarea unor unitati de masura egale, care fac posibila stabilirea nu numai a ordinii variantelor analizate ci si a distantelor dintre ele. Aici atat semnificatia punctului zero (originea) cat si marimea unitatii de masura sunt stabilite de catre cercetator (ex: Fahrenheit si Celsius).
4. Scala proportionala este cea mai performanta scala din punct de vedere al posibilitatilor de analiza a datelor. Este impartita in intervale egale, fiecareia corespunzandu-i un anumit numar; dar care are un zero unic. Diferitele unitati de masura pentru exprimare vanzarilor, lungimii, greutatii, volumului, etc.sunt exemple de scale proportionale; originea scalei pentru masurarea lungimii, de pilda are aceeasi semnificatie, indiferent daca unitatea este metrul sau yardul. Scala proportionala permite efectuarea tuturor operatiunilor admise de celelalte scale inclusiv multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul (ex: se poate afirma ca 12 are o valoare de 3 ori mai mare decat 4).
Scala lui Likert este o scală de tip odinal, conduce la informaţii de natură neparametrică.
Etape de lucru:
- se alcătuieşte un set de propoziţii care reprezintă afirmaţii cu caracter favorabil sau nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigaţiei;
- propoziţiile sunt prezentate subiecţiilor şi trebuie să-şi prezinte acordul dau dezacordul încercuind una din cele 5 gradaţii ale scalei
acord total : acord : indiferent : dezacord : dezacord total
- dacă este vorba de o afirmaţie cu caracter favorabil, fiecărei gradaţii i se ataşează următoarele valori (pentru informaţia nefavorabilă ordinea se inversează):
+ 2 : + 1 : 0 : - 1 : - 2
- scorul realizat de un subiect se calculează făcând suma algebrică a valorilor.
Diferențiala semantică prepupune ca persoana cercetata sa-si exprime opiniile despre stimulul supus investigatiei (un produs, un serviciu, un magazin etc.), caracterizat printr-o serie de perechi de atribute bipolare.
Intre cele doua componente adjectivale ale fiecarei perechi se insereaza o scala - care de obicei are 3, 5 sau 7 nivele. Directia si intensitatea opiniei persoanei se stabileste pe baza sirului pe care aceasta il indica pe scala respectiva.
Ex: Imaginea cumparaturilor referitoare la un anumit produs.
Foarte favorabila _ _ _ _ _ _ _ _ Foarte nefavorabila
Persoana cercetata va marca cu un "X" acel segment al scalei care corespunde imaginii sale despre produsul supus investigatiei.
Pentru a usura prelucrarea si interpretarea datelor, o varianta mai evoluata inlocuieste segmentele scalei cu cifre astfel: Foarte favorabila 5:4:3:2:1 Foarte nefavorabila
Dupa ce fiecare persoana investigata a incercuit numarul care exprima imaginea sa, cercetatorul are posibilitatea sa faca o medie a tuturor opiniilor, stabilind un punct final pe scala, si ntetizand imaginea esantionului cercetat cu privire la produsul respectiv. Aceasta medie poate fi comparata apoi cu mediile obtinute pentru alte produse sau servicii, cu mediile altor esantioane sau cu media aceluias esantion obtinuta in alta perioada de timp (interval).
Metoda ordonării rangurilor - subiectului i se cere să considere toate alternativele odată, să le compare, apoi să le ordoneze în funcţie de o anumită caracteristică. Se aplică cu uşurinţă atunci când numărul obiectelor sau fenomenelor este mare, este mai economică, conduce la rezultate mai precise iar pentru interpretarea datelor se pot folosi metode statistice caracteristice scalei ordinale.
Produs reprezintă orice ansamblu de elemente care poate declanșa cerere pe piață. Produsul care apare pe piață trebuie conceput, executat și evaluat prin avantajele aduse de el consumatorului, prin utilitatea pe care o așteaptă cumpărătorul de la el. Atributele sau avantajele produsului iau forma "funcțiilor" pe care el le poate îndeplini, oferind soluții la problemele cumpărătorului.
Aproape orice produs acționează asupra consumatorului în două ipostaze: ca produs fizic și ca produs psihologic.
Ca produs psihologic, acesta există pe piață în măsura în care îl percepe consumatorul, și-l amintește și îl vizualizează. Componentele produsului capabile să influențeze percepția ș i cererea pe piață: atributele (caracteristicile fizice); funcțiile (utilitatea produsului);sistemul de susținere.
Caracteristicile fizice ale produsului sunt:
-culoarea și stilul - culorile au diverse valori simboliceși emoționale; preferința pentru stilse schimbă o dată cu moda / sezonul;
-gustul - variază de la oțară la alta, de la o piață la alta, de la un segment de piață la altul, dela un consumator la altul;
-gabaritul - preferințele pentru mărimea produsului reflectă diferențele antropometrice reale,existente între rase, vârste, sexe sau deosebiri între modul de utilizare a produsului, de la o regiune la alta; alteori, motivaț iile pot fi exclusiv subiective; preferințele pentru o anumită dimensiune sunt explicabile ș i previzibile, dar omise; alteori, diferențele dintre preferințe sunt imprevizibile.
Ciclul de viață al produsului reprezintă schematizare orientativă a evoluțiilor posibile ale acestuia pepiață, sub aspectul: vânzărilor, profitabilității, competitivității și al costurilor.
Conceptul de ciclu de viață al produsului evidențiază anumite aspecte:
Pot fi identificate 4 faze distincte.
1) Lansarea
În această etapă se impune asigurarea protecției juridice a drepturilor de proprietate industrială asupra ideilor, produselor, modelelor, desenelor ș i a mărcilor, prin brevetarea și înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).
Caracteristicile specifice acestei faze sunt: ·
Dificultățile specifice acestei etape se referă la:
În această etapă, piața nefiind
receptivă, eforturile de promovare trebuie concentrate asupra inovatorilor, a
liderilor de opinie și a lansatorilor de modă, dispuși să adopte primii produsul în consum.
În ceea ce privește promovarea:
2) Creșterea
Caracteristici specifice acestei etape:
3) Maturitatea
Caracteristici specifice acestei etape:· ritmul de creștere al vânzărilor începe să scadă;
performante variante și versiuni constructive ale produsului.
4) Declinul
Caracteristici specifice acestei etape: